This website no longer supports Internet Explorer 11. Please use a more up-to-date browser such as Firefox, Chrome for better viewing and usability.

This page was automatically translated by DeepL

Studiu de caz 16: Țările de Jos: Diversificarea spațială, temporală și genetică a sistemelor intensive

Cluster 4: Diversification through intercropping, with a special focus on grain legumes

Există o preocupare generală în rândul agricultorilor ecologici cu privire la faptul că diversitatea culturilor este în scădere, inclusiv în sistemele lor de producție. Cultivarea în benzi este văzută ca o contramăsură interesantă și foarte vizibilă. Obiectivul acestui studiu de caz a fost acela de a testa riguros ideea de cultivare în benzi pe scară largă în câmpuri experimentale și în exploatații agricole pentru a explora beneficiile reale pentru sistemele de culturi arabile ecologice și neecologice din nord-vestul Europei și pentru a furniza dovezi științifice și experiențiale ale valorii adăugate pentru agricultori, mediu și consumatori.

Care au fost principalele probleme care au stat la baza apariției studiului de caz?

La începutul proiectului DiverIMPACTS, a existat o preocupare generală în rândul fermierilor biologici cu privire la faptul că diversitatea sistemelor lor de producție era în scădere. Cultivarea în benzi (a se vedea posterul de mai jos, în limba olandeză) tocmai fusese propusă și a fost considerată de unii ca fiind o contramăsură interesantă și, pentru cetățeni și consumatori, foarte vizibilă. În cadrul acestui studiu de caz, o rețea de fermieri interesați și care practicau cultivarea în benzi a învățat despre mai multe aspecte ale cultivării în benzi, cum ar fi: aplicarea utilajelor, combinațiile de culturi, implicarea personalului, a consilierilor, a contractorilor, modelele de afaceri, precum și sistemele de reglementare și de asigurare a calității. Prin dezvoltarea cunoștințelor despre cultivarea în benzi în rândul fermierilor, studiul de caz s-a axat atât pe câștigurile agronomice, cât și pe cele de mediu. Prin proiectarea inteligentă a sistemului de cultivare, ne așteptam să putem aduce o îmbunătățire pentru fermier și pentru mediu.

Cum a fost abordată problema și ce actori au fost implicați?

Începând cu 2014, au fost implementate experimente de teren concepute statistic în stațiuni de cercetare din două locații din Țările de Jos, reprezentând soluri nisipoase și argiloase, pentru a investiga efectele lățimii benzii și ale compoziției culturii asupra performanței sistemului. Monitorizarea agronomică și ecologică a arătat rapid efectele pozitive ale cultivării culturilor în benzi pentru a încetini epidemiile de arsură târzie a cartofului și pentru a crește puternic biodiversitatea insectelor în câmp. Deși interesante, experimentele au fost considerate "nepractice" de către publicul profesional general. Această percepție s-a schimbat în urma implementării în benzi de 3 m, 6 m, 12 m și 48 m de lățime în rotația completă a culturilor pe 6 ani pe un câmp de 40 ha dintr-o mare fermă comercială: ERF BV. Această experiență a arătat că cultivarea în benzi la scară comercială este posibilă și chiar a dus la o creștere a satisfacției personalului de teren al fermei, după ezitările inițiale. Fotografiile aeriene iconice, relatările inspirate ale fermierilor, dintre care unul a fost însărcinat cu gestionarea câmpului, și un Master Class orientat către fermieri cu privire la modul de implementare a cultivării în benzi în ferme au dus la o creștere a acoperirii mediatice. Acest lucru a crescut puternic cererea de cunoștințe din partea cercetătorilor cu privire la avantajele și dezavantajele tehnologiei. Ministrul Agriculturii, Naturii și Calității Alimentare a inclus cultivarea în benzi ca fiind una dintre opțiunile promițătoare în documentul său de viziune, iar câțiva fermieri au început să o implementeze în fermele lor, în unele cazuri susținute de bloguri și vloguri care au atras și mai mult atenția mass-media.

Astfel, de la concentrarea inițială asupra producției de cunoștințe(experimentul de teren 7), studiul de caz și-a mutat atenția asupra consolidării rețelei de fermieri, a consilierilor acestora și a cercetătorilor. Pe lângă prezentările ad-hoc și vizitele pe teren ale fermierilor practicieni și ale cercetătorilor, un curs de masterat în cadrul unui târg anual de agricultură ecologică a devenit un mijloc de recrutare a participanților pentru un curs de 4 zile de cultivare în benzi, în timpul căruia au fost elaborate planuri concrete pentru fermierii participanți și profesorii din școlile agricole. Sarcina administrativă legată de înregistrarea fâșiilor pentru subvențiile din cadrul politicii agricole comune (PAC) a fost abordată și rezolvată în colaborare cu autoritățile ministerului. Organizația umbrelă ecologică Bionext a inclus cultivarea în benzi în campaniile sale, contribuind în continuare la menținerea sistemului în actualitate. Ca o consecință, a fost dezvoltată cultivarea pixelilor la scară experimentală și a fost testată de către un legumicultor pe pixeli de 1,5x1,5 m. Rolul roboților pentru a sprijini aceste evoluții a devenit un subiect de cercetare și de elaborare în practică.

În ceea ce privește cercetarea, au fost înființate noi proiecte pentru a continua fluxul de noi cunoștințe ca sursă de inspirație pentru comunitatea agricolă. Printre subiecte s-au numărat, de exemplu, efectele asupra biodiversității generale (pe lângă dușmanii naturali și polenizatorii care fuseseră cercetați anterior), instrumente software care să faciliteze proiectarea sistemelor de cultură spațio-temporale și meta-analize cu privire la ceea ce constituie culturi de bună vecinătate. Cultivarea în benzi a devenit parte a unei inițiative de cercetare numită "Ferma viitorului" și a unor proiecte care urmăreau reducerea aportului de pesticide în sistemele de cultură convenționale. În plus, au fost înființate experimente pe teren în ferme de cercetare în diferite părți ale țării. Până în 2022, rețeaua de agricultori ajunsese la aproximativ 50 de fermieri care practicau și la câteva sute cu un interes activ, așa cum se arată în cadrul reuniunilor.

Soluție investigată

Puneți la dispoziție și împărtășiți cunoștințele științifice și practice despre cultivarea în benzi.

Rezultatul preconizat

  • O rețea de învățare care să permită feedback-ul din partea unui grup de actori implicați, adică din partea fermierilor și a altor părți interesate în cadrul experimentelor științifice și din partea cercetătorilor în cadrul experimentelor în exploatație;
  • Identificarea barierelor tehnice și a blocajelor;
  • Investigarea cerințelor privind utilajele;
  • Schimbul de cunoștințe rezultate din continuarea studiilor științifice privind culturile în benzi și agrobiodiversitatea;
  • Deschiderea ochilor oamenilor la efectele pozitive sau negative neintenționate;
  • creșterea gradului de conștientizare socială, politică și politică în ceea ce privește cultivarea în benzi ca soluție pentru diverse provocări sociale;

Relevanța pentru obiectivele DiverIMPACTS

Studiul de caz a promovat și a contribuit la dezvoltarea practicii de cultivare în benzi ca una dintre metodele de diversificare a culturilor menționate de proiect. Prin dezvoltarea acestei practici și prin sprijinirea fermierilor în aplicarea cunoștințelor disponibile, diversificarea culturilor în timp, spațiu și gene va permite tranziția către sisteme de cultivare diverse și robuste, ca alternativă viabilă la monoculturi.

Moștenirea studiului de caz

Diferite proiecte se vor baza pe realizările DiverIMPACTS. Parteneriatele public-privat vor continua în ceea ce privește diversificarea culturilor, agroforestul și o mai bună gestionare a solului. Toate acestea includ componente de cultivare în benzi. Un proiect de amploare al Fundației olandeze pentru știință (NWO), numit CropMix, care face parte din Agenda națională pentru știință, va aborda aspectele legate de reproducere, calitatea solului, agronomie și transformare a culturilor în benzi, fiind condus de interacțiuni puternice între componenta de cercetare și fermieri și alți actori din agricultură. În cadrul programului Orizont Europa Agroecologie-TRANSECT, cultivarea în benzi este unul dintre cele 11 centre de inovare în cadrul cărora rețelele de ferme din Europa sunt sprijinite pentru a-și atinge obiectivele ambițioase privind biodiversitatea, atenuarea schimbărilor climatice și reziliența economică. În cadrul acestui proiect, abordarea de coinovare este un element metodologic central atât la nivelul proiectului, cât și la nivelul hub-ului de inovare, pentru a asigura o inovare incluzivă.

Informații suplimentare

Informații generale

Videoclipuri

Articole

Document științific

Echipa de studiu de caz

  • Laurens Nuijten, Bionext, liderul studiului de caz
  • Walter Rossing, WUR, monitor al studiului de caz
Do you want to add the website to the Home screen?
tap and then scroll down to the Add to Home Screen command.